Ziua Mondială a Mediului

Ziua Mondiala a mediului
Ziua Mondiala a mediului

Păstrăm Pământul o planetă vie? Depinde de fiecare dintre noi, indiferent de instituţie, sector de activitate, etnie sau rasă! Tema de anul acesta a Zilei Mondiale a Mediului este „Economia verde”.
În contextul crizei economice actuale, Economia Verde vine ca o alternativă viabilă pentru îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi a riscurilor de mediu.
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) identifică zece domenii în care fiecare dintre noi putem contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi păstrarea Pământului o planetă vie pentru noi şi generaţiile viitoare. Este vorba despre agricultură, energie, turism, deşeuri, producţie şi industrie, construcţii, pescuitul, sivicultura, transporturile şi apa.
RFI România se alătură acestei iniţiative de mediu prin organizarea unor evenimente adresate copiilor din întreaga ţară.













Dimensiunile sanatatii



Punctul de vedere modern este acela ca, sanatatea are câteva dimensiuni - emotionala, intelectuala,fizica, sociala si spirituala, fiecare dintre acestea contribuind la conditia de bunastare a unei persoane.Pentru mentinerea unei sanatati bune, o persoana trebuie sa-si examineze fiecare din aceste dimensiuni si sa se orienteze în sensul în care i se permite nu doar sa traiasca o perioada lunga de timp, ci de asemenea sa se bucure de viata pe de-a-ntregulSanatatea este acel proces în care toate aspectele din viata unei persoane lucreaza laolalta, într-un mod integrat. Nici un aspect al vietii nu functioneaza în mod izolat.
Organismul, mintea, spiritul, familia, comunitatea, tara, locul de munca, educatia si convingerile sunt toate interrelationate.
Modul prin care aceste aspecte se interactioneaza contribuie la îmbogatirea vietii unei persoane, fapt care ajuta la determinarea caracterului de unicitate al persoanei cât si a sanatatii acestuia.Sanatatea intelectuala. Intelectul, aspect important al planului mental care contribuie la luarea deciziilor importante, joaca un rol crucial în starea de sanatate si de bunastare a individului.
Chiar daca capacitatea intelectuala variaza de la individ la individ, toti indivizii sunt capabili sa învete cum sa dobândeasca si sa-si evalueze informatiile, cum sa aleaga între alternative si cum sa ia deciziile asupra diferitelor tipuri ale problematicii, inclusiv sanatateaSanatatea emotionala.Luat pe ansamblu, calitatea sanatatii unei persoane reflecteaza emotiile unei persoane, sentimentele acesteia fata de sine, situatii cât si fata de alte persoane. Sanatatea emotionala include întelegerea emotiilor si cunoasterea modului de solutionare a problemelor cotidiene, a stresului cât si capacitatea de a studia, de a lucra sau de a îndeplini actviitati eficiente si cu buna dispozitie.
În timp ce ele sunt importante în sine, emotiile influenteaza de asemenea sanatatea fizica. Sanatatea fizica. Sanatatea fizica se refera la starea organismului si la raspunsurile acestuia în fata vatamarilor si a bolii. Pentru mentinerea unei conditii fizice bune, a unei sanatati fizice este important sa adoptam acele conduite ce ne confera o bunastare fizica. De exemplu, evitarea tigarilor, a consumului de alcool, alimentatia moderata sunt doar câteva obiceiuri ce asigura o buna sanatate fizica. Exercitiile fizice adecvate, un efort cât si un repaos echilibrat, mentinerea unei greutati normale si alegerea inteligenta a mâncarurilor, evitarea abuzurilor alimentare în timpul sarbatorilor si a evenimentelor, ne ajuta de asemenea sa ne mentinem starea de sanatate a organismului.
Sanatatea sociala. Sanatatea sociala se refera la capacitatea de realizare a rolului din viata, cum ar fi rolul de fiu sau fiica, parinte, sot, prieten, apropiat sau cetatean, într-un mod eficient si confortabil, cu placere, fara a tulbura climatul de ecologie sociala, de protectie al altor persoane. Fiecare dintre aceste roluri presupune diferite responsabilitati si riscuri. Toate necesita o comunicare eficienta de genul ofera si ia, caci relationarile sanatoase niciodata nu se deruleaza într-un singur sens. Împlinirea trebuintelor umane pentru dragoste, intimitate, de apartenenta, constituie un factor important în realizarea sanatatii sociale. Persoanele care sunt private de aceste trebuinte pot dezvolta comportamente ce pot aduce amenintare la starea lor de sanatate si de buna dispozitie, intrând astfel în sfera anomiei, deviantei si patologiei sociale.
Sanatatea spirituala. O alta dimensiune a sanatatii este sanatatea spirituala, acel sentiment, traire, dupa care comportamentul si valorile fundamentale ale unei persoane sunt în armonie.
Anumiti specialisti în sanatate sustin ca fortele spirituale afecteaza si sunt afectate de sanatatea pe ansamblu. Sanatatea spirituala poate include sentimentul de veneratie, profunda credinta religioasa sau sentimentul de pace launtrica referritor la viata cuiva. Aceasta se dezvolta prin efortul de dezvoltare a semnificatiei relatiei cu universul si cu viata însasi.
Numeroase studii au aratat o asociere între afiliatia religioasa si rata scazuta de boli cronice si a mortalitatii. Unii oameni atribuie aceste efecte regulilor religioase, afirmând ca religia descurajeaza conduitele ce pot conduce la probleme severe de sanatate. Alte persoane au declarat ca afilierea religioasa poate contribui în mod direct asupra starii de sanatate si a bunei dispozitii în general.
I
Igiena corporala



Organismului uman...o enigma?


Igiena imbracamintei


Istoria modei





Regimul de activitate si odihna al elevului


Eticheta-cartea de vizita a alimentelor


O calatorie prin viata


Childrenland





“Suntem ceea ce consumam”

PROIECT
SCOPUL:
Promovarea unor comportamente alimentare sănătoase adecvate sănătăţii fizice şi psihice ale elevilor, prin implementarea unui program de acţiuni educative care să vizeze dezvoltarea unui stil de viaţă de calitate.
Motivaţia proiectului
MĂNÂNCĂ SĂNĂTOS, TRĂIEŞTE SĂNĂTOS! Motto: „Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea.” (Hipocrat)Legătura dintre hrană şi sănătate este extrem de importantă.Alimentaţia joacă un rol vital în perpetuarea unei sănatăţi bune şi a unei stări generale de bine.Important este să conştientizăm preferinţa pentru hrana bună şi sănătatea bună pe de o parte, şi hrana neinspirată şi o sănătate precară pe de altă parte. Tema aleasă vine în ajutorul elevilor, actuali şi viitori consumatori de alimente sănătoase sau mai puţin sănătoase.Parcurgerea temei propuse se constituie într-un prilej de aprofundare şi consolidare a cunoştinţelor din diverse domenii : biologie, chimie, fizică, matematică, tehnologie, informatică, limbi străine, educaţie fizică. In acelaşi timp, îi pune la curent pe elevi cu noutaţile din legislaţia europeană cu privire la normele legate de calitatea produselor alimentare si implicit legate de calitatea vieţii.
Şcoala, prin autoritatea morală pe care o are, poate aduce o contribuţie substanţială în transmiterea acestor cunoştinţe de educaţie pentru sănătate a elevilor. Educaţia pentru sănătate constă în formarea şi dezvoltarea în rândurile populaţiei, începând de la vârste fragede, a unei concepţii şi a unui comportament igienic în scopul apărării sănătăţii, dezvoltării armonioase şi fortificării organismului, adaptării lui la condiţiile mediului natural şi social.
Modelarea caracterului elevilor se poate realiza prin activităţi instructiv-educative, dar şi prin formarea unor deprinderi de viaţă sănătoasă care să ajute la dezvoltarea armonioasă a personalităţii. Şcoala şi familia sunt factori importanţi în educarea copiilor, factori ce trebuie să se susţină reciproc prin activităţi comune care să contribuie la conturarea profilului unui consumator sănătos, cu o minte sănătoasă, capabil să se adapteze la societatea actuală.
Sănătatea fizică şi intelectuală sunt aspecte importante atât pentru indivizi, cât şi pentru societate, permiţându-le oamenilor să-şi pună în valoare potenţialul intelectual, să-şi îndeplinească rolul în activităţi profesionale diverse.
Un mod de viaţă sănătos îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi ajută persoanelor ce îl practică să arate mai bine şi să trăiască mai mult. Elevii implicaţi în proiect sunt la vârsta receptivităţii maxime, propice pentru educaţia pentru sănătate şi corectarea comportamentului de a consuma produse alimentare nesănătoase, dar atractive.
Prin activităţile derulate în cadrul proiectului, elevii vor învăţa despre viaţă şi sănătate, vor învăţa să se cunoască şi să coopereze pentru atingerea scopurilor comune.


OBIECTIVE GENERALE
· Dezvoltarea abilităţilor de informare privind calitatea vieţii;· Valorificarea termenilor de specialitate în comunicare;· Dezvoltarea capacităţii de a coopera în grup cu scopul realizării unui produs cu valoare socială.

Obiective specifice

  • Identificarea modului de alimentaţie şi stilului de viaţă al elevilor şi efectele lor asupra randamentului şcolar;
  • Conştientizarea părinţilor despre efectele alimentaţiei asupra randamentului şcolar al elevilor şi luarea de măsuri pentru o alimentaţie echilibrată;
  • Reducerea consumului de alimente nesănătoase în rândul elevilor din oraşul Moineşti
  • Creşterea gradului de implicare a cadrelor didactice în ceea ce priveşte promovarea la nivelul unităţii şcolare a unui stil de viaţă sănătos prin alimentaţie şi sport;
  • Cunoaşterea legislaţiei privind Protecţia Consumatorului, dreptul elevilor la sănătate şi la alimentaţie sănătoasă în România;
  • Selectarea produselor alimentare în funcţie de valoarea nutritivă şi energetică şi de influenţa asupra sănătăţii omului;
  • Asigurarea unui climat favorabil de hrană şi igienă sănătoasă prin prepararea diverselor mâncăruri din bucătăria românească ;
  • Cunoaşterea şi utilizarea corectă a termenilor specifici analizei chimice, fizice, tehnologiei;
  • Transferarea cunoştinţele intra- şi interdisciplinare si aplicarea în studiul altor discipline
  • Dezvoltarea capacităţii de comunicare, relaţionare, lucru în echipă şi competiţie;
  • Realizarea unor materiale utile în activităţi de Consiliere şi Orientare;
  • Iniţierea în tehnoredactarea, publicarea şi mediatizarea pliantului „Suntem ceea ce consumăm”.


„Dansăm şi concurăm, calorii consumăm”
Timp: 60 minute
Mijloace de învăţământ:
laptop, videoproiector, staţie de sonorizare
Finalităţile învăţării
· Dezvoltarea abilităţilor de informare privind calitatea vieţii;· Dezvoltarea capacităţii de a coopera în grup cu scopul realizării unui produs cu valoare socială.

Principiile educatiei durabile

ü Oamenii au dreptul la o viata sanatoasa si prospera in armonie cu mediul inconjurator
ü Dezvolatarea de azi nu trebuie sa submineze necesitatile de dezvoltare si de mediu ale generatiilor viitoare
ü Natiunile au dreptul suveran de a-si exploata resursele, dar fara a cauza distrugeri in afara granitelor lor.
ü Natiunile trebuie sa propuna legi internationale care sa acorde compensatii pentru daunele cauzate in afara granitelor tarii lor.
ü Natiunile trebui sa protejeze mediul. Atunci cand exista riscul de daune majore, ireversibile, nesiguranta stiintifica nu trebuie pusa mai presus de masurile clare de prevenire a degradarii mediului.
ü Pentru a obtine o dezvoltare durabila, protcetia mediului trebuie sa devina parte integranta a procesului de dezvoltare. Reducerea saraciei si disparitia diferentelor economice intre diverse arti al lumii sunt esentiale pentru realizarea dezvoltarii durabile.
ü Natiunile trebuie sa coopereze pentru conservarea si protejarea ecosistemului Pamantului.
ü Natiunile ar trebuie sa reduca si sa elimine modelele nesustenabile de productie si consum si sa implementeze politici demografice potrivite.
ü Problemele de mediu sunt mai bine rezolvate cu participarea tuturor cetatenilor. Natiunile ar trebui sa faciliteze si sa încurajeze participarea cetatenilor la rezolvarea problemeor de mediu, de aceea informatiile despre mediu trebuie facute accesibile publicului larg
ü Natiunile trebuie sa aproble legi care sa protejeze mediul, sa apere victimele poluarii si atunci cand este cazul sa împiedice actiunile asupra mediului care ar avea impact negativ ireversibil.
ü Natiunile ar trebui sa coopereze pentru crearea unui mediu economic deschis care sa asigure tuturor tarilor dezvoltarea in spiritul sustenabilităţii.
ü Popuatorul trebuie sa acopere costurile pagubelor produse.
ü Natiunile trebuie sa se informeze reciproc despre dezastrele naturale sau nu ce au impact in afara granilelor.
ü Dezvoltarea durabila necesita o abordare stiintifica a problemei. Natiunile trebuie sa împartaseasca cunostintele si tehnicile inovative pentru a realiza scopul dezvoltarii durabile.
ü Pentru realizarea dezvoltarii durabile trebuie folosite resursele de creativitate, curaj si inovare ale tuturor categoriilor sociale. (implicarea deplina a femeilor in acest proces si a tinerilor). Natiunile trebuie sa recunoasca si incurajeze initiativele de dezvoltare durabila ale tuturor persoanelor ingenioase.
ü Razboiul este duşmanul dezvoltarii durabile. Natiunile trebuie sa aiba în vedere protejarea mediului in zonele de conflict, sa rezpecte legile cu privire la mediu pe timpul conflictulu armat si sa participe la recostruirea lui dupa încetare.
ü Pacea, dezvoltarea si protectia mediului sunt inseparabile.



Regimul de activitate si odihna al elevului